H

0

A   B   C   D   E   F   G   H   I   Î   L   M   N   O   P   R   S   Ș   T   U   V   Z

Halo – grup de fenomene optice în formă de inele, de arcuri, de coloane sau de puncte luminoase, produse prin refracţia sau prin reflecţia luminii de către cristalele de gheaţă aflate în suspensie în atmosferă (nori ciriformi, ceaţă de gheaţă etc).

Harta topografiei absolute – hartă aerologică pe care se trec izoliniile de geopotenţial (izohipse) ale unei suprafeţe izobarice determinate. Pe această hartă pot fi reprezentate şi izoliniile altor elemente meteorologice. Principalele hărţi de topografie barică absolută sînt cele ale suprafeţelor de 1000, 850,700,500,300,200,100 mb etc.

Harta topografiei relative –  hartă aerologică pe care se trec izoliniile diferenţelor de geopotenţial dintre două suprafeţe izobarice. Deoarece grosimea stratului de aer cuprins între două suprafeţe izobarice  depinde în primul rînd de temperatură, izohipsele relative pot fi considerate izoterme medii ale stratului. În practică se utilizează frecvent harta topografiei relative dintre suprafeţele de 1000 şi 500 mb (TR500/1000).

Harta sinoptică – hartă care indică prin cifre şi simboluri, pentru fiecare staţie meteorologică, un complex de elemente meteorologice de la o anumită oră de observaţie (presiunea, temperatura şi umezeală a aerului, nebulozitatea, tendinţa barică, direcţia şi viteza vîntului, fenomenele ce se produc în momentul observaţiei şi în ora precedentă etc.). Harta sinoptică are un rol principal în elaborarea prevederii timpului.

Hidrologie – în sens larg al cuvîntului, ştiinţa despre apele globului pămîntesc (hidrosfera). Sub această denumire se înţelege de cele mai multe ori „hidrologia uscatului”, adică ştiinţa despre apele de la suprafaţa uscatului. Studiul oceanilor şi mărilor s-a separat într-o disciplină aparte, denumită oceanologie.

Higrometru – instrument destinat măsurării umidităţii relative a aerului. Cele mai utilizate sînt cele cu fir de păr.

Histogramă – diagramă care redă distribuţia frecvenţelor unei anumite mărimi fizice x (element meteorologic) în diferitele ei intervale prin coloane dreptunghiulare alăturate, dispuse vertical pe axa absciselor. Înălţimea fiecărei coloane este proporţională cu frecvenţa elementului respectiv în intervalul de existenţă al valorilor considerate.

A   B   C   D   E   F   G   H   I   Î   L   M   N   O   P   R   S   Ș   T   U   V   Z

Înapoi la prima pagină       –       Înapoi la dicționar       –       Înapoi sus

LEAVE YOUR COMMENT

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*