P

0

A   B   C   D   E   F   G   H   I   Î   L   M   N   O   P   R   S   Ș   T   U   V   Z

Paleoclimat – climat al unei perioade geologice reconstituit, fie pentru întreg globul terestru, fie pentru o regiune anumită.

Parametru Coriolis – parametru Coriolis (λ) este definit  prin relaţia:

λ   = 2 ω sin φ

                    unde ω – este viteza ughiulară de rotaţie a Pămîntului; φ – latitudinea.

Particulă de aer – cantitate de aer, atît de redusă ca masă şi volum, încît un parametru fizic oarecare (t, p, ρ etc.) poate fi caracterizat cu destulă precizie, printr-o singură valoare.

Perioadă de vegetaţie – 1.La plante anuale: interval de timp de la însămînţare pînă la maturitatea deplină.

2. La plante perene: interval de timp de la reluarea vegetaţiei pînă la întrarea în repaus.

Periodicitate – în meteorologie, repetare multiplă a unei stări anumite sau a unui proces, a valorilor unui  element meteorologic etc., la intervale regulate de timp. Periodicitatea diurnă şi anuală în variaţia unor elemente şi proceselor atmosferice se caracterizează prin ritmicitate, iar variaţiile climei prin ciclicitate.

Pîclă – suspensie în atmosferă a particulelor solide extrem de mici, invizibile pentru ochiul liber şi suficient de numeroase pentru a da aerului un aspect opalescent.

Platformă meteorologică – suprafaţa de teren pe lîngă staţia meteorologică unde se instalează instrumentele pentru efectuarea observaţiilor. Platforma este de forma unui pătrat cu laturile orientate pe direcţiile N-S şi E-V. Instrumentele din interiorul platformei sînt instalate în ordinea descreşterii înălţimii lor, de la nord la sud.

Ploaie – precipitaţii lichide care cad din nori sub formă de picături cu diametrul de 0.5-6,0 mm. Deosebim ploaie continuă, sau sub forma de aversă.

Ploaie (ninsoare) continuă – precipitaţii de lungă durată, de intensitate destul de uniformă, care cad în acelaşi timp pe o suprafaţă apreciabilă. Ele sînt mai ales de origine frontală şi cad din norii Nimbostratus şi mai rar din Altostratus.

Ploaie de gheaţă – ploaie ale cărei picături îngheaţă în stratul inferior de aer, ce are o temperatură negativă.

Ploaie torenţială – ploaie frontală, intensă şi de lungă durată.

Pluviograf – aparat care înregistrează grafic cantităţile de precipitaţii lichide, intensitatea şi durata lor.

Pluviometru – instrument utilizat pentru măsurarea precipitaţiilor, compus dintr-un recipient expus astfel încît colectarea să nu fie afectată de obstacole. Se folosesc pluviometre simple şi cu ecran, ecranul împiedicînd spulberarea de către vînt mai ales a precipitaţiilor solide. Fiecare pluviometru este prevăzut cu două recipiente care se schimbă după colectarea precipitaţiilor, precum şi cu o  eprubetă gradată.

Polei – strat de gheaţă densă, mată sau transparentă, care se depune pe sol şi pe obiecte mai ales pe partea expusă vîntului, ca urmare a îngheţării picăturilor de ploaie (burniţă) suprarăcite sau a îngheţării picăturilor de apă ce cad pe o suprafaţă puternic răcită. Fenomenul se produce cel mai frecvent la temperaturi între 0 şi -3°C.

Polii căldurii – regiuni ale globului unde au fost înregistrate temperaturile cele mai ridicate ca de pildă nord-vestul Africii şi California. Maximul absolut este în jurul a 57°C.

Polii frigului – regiuni ale globului unde temperatura este cea mai scăzută, În emisferă nordică, polul frigului se află în Iakuţia, unde minimum absolut este în jurul a -70°C. Un al doilea pol al frigului este situat în Groenlanda şi în nord-estul Americii de Nord. În emisfera sudică, polul frigului se situează în Antarctica, unde temperatura cea mai scăzută este în jurul -90°C.

Post meteorologic – punct de observaţii meteorologice unde se măsoară precipitaţiile atmosferice şi înalţimea stratului de zăpadă şi unde se determină vizual fenomenele atmosferice.

Praf – aerosol atmosferic tipic, ridicat de pe pămînt de către vînt. El provoacă opacizarea aerului şi constituie o sursă de nuclee de condensare.

Precipitaţii – 1. Hidrometeor alcătuit din particule de apă lichidă sau solidă, cristalizată sau amorfă, care cad dintr-un nor, dintr-un sistem noros, mai rar din ceaţă şi care ating solul.

2. Cantitatea de apă rezultată din precipitaţiile căzute într-un loc dat şi într-un anumit interval de timp, exprimată prin înălţimea stratului de apă căzută, în milimetri.

Precipitaţiile convective – precipitaţii care cad din norii convectivi. Ele au, în majoritatea cazurilor, caracter de aversă.

Precipitaţii lichide – apă în stare lichidă care cade din nori sau ceaţă. Precipitaţii lichide sînt: ploaia şi burniţa.

Precipitaţii solide – apă în stare solidă care cade din nori. Precipitaţiile solide sînt: zăpadă, măzărichea, grăunţele de zăpadă, ploaie de gheaţă şi grindină.

Presiune – forţa care apasă asupra unei unităţi de suprafaţă perpendiculară pe aceasta: .

Dimensiunile presiunii în sistemul CGS sînt g/cm·s2 .

Presiune la staţie – citire barometrică făcută la staţie, la care s-au aplicat corecţii de temperatură şi de gravitaţie.

Presiunea atmosferică – forţa cu care aerul atmosferic apasă pe unitatea de suprafaţa. În orice punct de pe suprafaţa terestră sau din atmosferă ea este egală cu greutatea coloanei de aer ce se întinde de la acest punct pînă la limita superioară a atmosferei. Presiunea se măsoară cu barometrul şi se exprimă fie în mm Hg, fie în mb.

Valoarea presiunii exercitate de o coloană de mercur de 760 mm la 0°C la latitudinea de 45° şi la nivelul mării se numeşte presiune atmosferică normală. Ea este egală cu

1,013250 dyne/cm2 = 1013,25 mb.

Prevederea timpului – 1.Determinarea caracterului şi mersului condiţiilor  atmosferice viitoare pe un interval de timp, cu ajutorul unor metode ştiinţifice.

2. Rezultatul concret al activităţii de elaborare a prevederii timpului; textul prin care se expune timpul probabil.

3. Parte a meteorologiei sinoptice.

Prevedere climatologică – prevedere de lungă durată elaborată pe baza datelor climatologice rezultate din prelucrarea statistică a observaţiilor din anii precedenţi.

Prevedere numerică – prevederea cîmpului baric, a cîmpului curenţilor etc. Obţinută prin metode numerice sau grafoanalitice.

Prevedere de durată medie (mijlocie) – prevedere a cărei durată de valabilitate se întinde pe cîteve zile          (2 pînă la 10).

Prevedere de lungă durată – prevedere a cărei durată de valabilitate este de ordinul: decadă, lună, sezon.

Prevedere de scurtă durată – prevedere a cărei valabilitate este mai mică de 48 de ore.

Probabilitate – dacă N este numărul  general al termenilor unui şir (de observaţii), iar n numărul termenilor şirului cu caracteristica A  , atunci probabilitatea apariţiei caracteristicii A este

 Untitled

Prognoza agrometeorologică – prognoze care indică gradul de favorabilitate al condiţiilor de timp viitoare pentru dezvoltarea culturilor agricole, efectuarea lucrărilor agricole sau pentru folosirea metodelor agrotehnice celor mai adecvate.

Punct de rouă – temperatură la care aerul umed trebuie să se răcească ca să devină saturat în prezenţa apei pure, fără schimbarea presiunii şi a raportului de amestec.

A   B   C   D   E   F   G   H   I   Î   L   M   N   O   P   R   S   Ș   T   U   V   Z

Înapoi la prima pagină       –       Înapoi la dicționar       –       Înapoi sus

LEAVE YOUR COMMENT

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*